Sfântul Preacuviosul Părintele nostru Justin cel Nou – Theologul



       Întrucît Hristos este întreg în Biserică, și întreaga Biserică în El, ea e slăvită, sfîntă și fără de pată (Efeseni 5:27). Ca să o facă astfel, El a adus în ea, a întrupat în ea, ca în trupul Său, toată Persoana Sa Dumnezeu-omenească, toată viața Sa Dumnezeu-omenească și toată nevoința Sa Dumnezeu-omenească. În cea mai curată formă a sa, Biserica e pe de-a-ntregul El, Dumnezeu-Omul Hristos, prelungit în toate veacurile și în toată veșnicia. Ca atare, Biserica nu are pată, sau zbîrcituri, sau altceva de felul acesta (Efeseni 5:27). Cu adevărat, ce neajuns are ea? Pentru ce ar putea fi mustrată? Oare nu curăță ea de toate păcatele, și de cele mai mari, și de cele mai mici? Oare nu slobozește ea de toate morțile și de toți diavolii? Oare nu primește pe oricine se întoarce la ea? Oare nu mîntuiește pe oricine de păcat, de moarte și de diavol? Oare este margine iubirii ei de oameni și puterii ei? Iar toate acestea le face în ea puterea Dumnezeiască a lui Hristos, întotdeauna sfîntă și a-tot-puternică (Coloseni 1:29).



Sursa: Biserica Ortodoxă și ecumenismul

Lasă un răspuns