„Experiența Părinților”
Sfântul Cuviosul Părintele nostru Siluan Athonitul
Stăpâne mult milostive, dă-ne duh smerit ca sufletele noastre să-şi găsească odihna în Tine!
Preasfântă Maică a Domnului, dobândeşte-ne, Milostivă, un duh smerit.
Sfinţilor toţi, voi vieţuiţi în ceruri şi vedeţi slava Domnului şi duhul vostru se bucură – rugaţi-vă ca şi noi să fim împreună cu voi. Sufletul meu năzuieşte şi el să vadă pe Domnul şi tânjeşte după El în smerenie, ca unul nevrednic de acest bine.
Milostive Doamne, învaţă-ne prin Duhul Sfânt smerenia Ta.
Mândria nu lasă sufletul să o apuce pe calea credinţei. Necredinciosului îi dau acest sfat: Să zică: „Doamne, dacă exişti, luminează-mă şi-Ţi voi sluji din toată inima şi din tot sufletul”. Şi pentru acest gând smerit şi dispoziţie de a sluji lui Dumnezeu, Domnul îl va lumina negreşit. Dar să nu spună: „Dacă exişti, pedepseşte-mă”, căci dacă vine pedeapsa se poate să nu ai puterea de a mulţumi lui Dumnezeu şi să aduci pocăinţă. a
Sursa: Între iadul deznădejdii și iadul smereniei. Sf. Cuv. Siluan Athonitul