Zi: 11 mai 2019

Ieromonah Nectarie (R.) CANONUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII STUDIU TEOLOGICO – LITURGIC


1.2. Canonul Sfintei Împărtăşanii ca îndreptar al vieţii omului înspre Împărăţia Cerurilor

“Şi cel ce vorbea cu mine avea pentru măsurat o trestie de aur, ca să măsoare cetatea şi porţile ei şi zidul ei. Şi cetatea este în patru colţuri şi lungimea ei este tot atâta cât şi lăţimea. Şi a măsurat cetatea cu trestia: douăsprezece mii de stadii. Lungimea şi lărgimea şi înălţimea ei sunt deopotrivă. Şi a măsurat şi zidul ei: o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura omenească, care este şi a îngerului” (Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul 21, 15 – 17)

Rolul canonului sau pravilei Sfintei Împărtăşanii  este ca  să-l pună pe om  faţă în faţă cu evenimentul dumnezeiesc şi mistic al împărtăşirii cu Sfintele şi dumnezeieştile Taine.

Toate sunt puse înainte, se arată în faţa celor ce se pregătesc: mărimea decăderii, necesitatea îndreptării prin pocăinţă, precum şi exemplele păcătoşilor care s-au pocăit şi s-au mântuit.

Autorii canonului se arată a fi mari cunoscători ai antropologiei, dar şi participanţi la noua fire umană transfigurată prin lucrarea lui Hristos. Omenirea este chemată prin pocăinţă la viaţa veşnică. Sunt nenumărate aceste evenimente în cuprinsul Vechiului şi Noului Testament. Sunt precizate metodele îndreptării. Canonul cuprinde rugăciunile marilor dascăli şi învăţători ai lumii, ale asceţilor şi dogmatiştilor. Întreaga comunitate,  precum  şi fiecare credincios în parte, sunt chemaţi împreună prin conţinutul rugăciunilor canonului, prin conştientizare şi părere de rău, prin îndreptare, şi trăire creştină, spre marele eveniment al Parusiei Domnului Iisus, care va veni în sunetul trâmbiţelor îngereşti. În faţa întregii omeniri se vor petrece cele de mult anunţate. Oamenii şi îngerii vor trebui să locuiască împreună. În canon sunt prezentate toate la un loc şi cu trecerea timpului toate vor trebui să se împlinească.

Cel care vorbeşte cu Apostolul Ioan în cartea Apocalipsei are ca instrument   de măsură o trestie de aur și după mărturia Sfântului Apostol urmau să fie măsurate toate:

„Şi cel ce vorbea cu mine avea  pentru  măsurat o trestie de aur, ca să măsoare cetatea şi porţile ei şi zidul ei”. (Apocalipsa 21,15).

Frumuseţea Cetăţii este foarte expresivă, şi cu greu se poate reduce la dimensiuni omeneşti, iar măsura îngerului şi măsura omului era aceeaşi. Canonul Sfintei împărtăşanii îl conduce pe om  pe cele trei trepte cunoscute: ale pocăinţei, curăţirii şi spre îndumnezeire. Măsura la care îl doreşte canonul pe om, este şi măsura  îngerului,  adică îndumnezeirea firii lui  prin  participare la firea lui Dumnezeu.

Ieromonah Nectarie (R.) CANONUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII STUDIU TEOLOGICO – LITURGIC


1.1.1. Pregătirea din punct de vedere ascetic


Libertatea omului este lăsată aşa după cum şi Dumnezeu procedează: “A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam poruncă şi a zis: „Din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!” (Facerea 2,16-17). Liber şi înţelept a fost creat omul. Fiinţă  raţională.  În  virtutea acestei libertăţi a fost învăţat şi de Domnul: ,, Deci le-a răspuns Iisus şi a zis:

Învăţătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis. De vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaşte despre învăţătura aceasta dacă este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine Însumi.”(Ioan 7,16-17) sau: ,, Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru îţi mai  lipseşte: Mergi, vinde tot ce ai, dă săracilor şi vei avea comoară în cer; şi apoi, luând crucea,  vino şi urmează Mie.” (Marcu 10, 21).

Sfânta Scriptură a Noului Testament îl tratează pe om ca şi pe un frate, aratându-i toate cauzele  şi demersurile, întâmplările trecutului  şi posibilităţile viitorului, până la cele mai grave care sunt vizibile în vremurile noastre, când oamenii vor muri de frică din cauza celor ce urmează să vină supra lumii. Părinţii noştri întâi-stătători ar trebui să vorbească lumii explicând clar toate lucrurile, pentru că, pe cât de  mare este iubirea lui Dumnezeu, pe atât de mare şi de  gravă este  respingerea ei din partea  lumii.

În decursul istoriei fiecare act de respingere a iubirii lui Dumnezeu a fost urmat de un dezastru. De aceea Preoţii, ca şi buni teologi, trebuie să fie învăţători vrednici. Precum și dacă creştinii noştrii, dacă sunt buni cunoscători ai scripturilor şi ai literaturii patristice, atunci vor fi cei mai buni apologeţi ai Bisericii. Prin însăşi viaţa lor cea plină de cunoştinţă şi înţelepciune, asemănătoare celei a Mântuitorului care este model pentru noi: ”Nu se va certa, nici nu va striga, nu va auzi nimeni, pe uliţe, glasul Lui. Trestie strivită nu va frânge şi feştilă fumegândă nu va stinge, până ce nu va scoate, spre biruinţă, judecata.”  (Matei 12,19-20)

Atunci nimeni nu va mai pune întrebări inutile şi nu vor desfăşura dezbateri fără rezultate, ci vor striga toţi împreună cu Sfântul Apostol Pavel: „ Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?” (Romani 8,35) şi cu Psalmistul : „Împăraţii Tarsisului  şi insulele daruri vor aduce, împăraţii arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce” (Psalmii 71,10).

Sfinte Părinte Serghie, roagă-te pentru noi!




Condac 1:

Alesu-te-a pe tine împăratul puterilor, ca să fii conducător al Rusiei, Cuvioase Părinte Serghie, iar noi ca unui mare făcător de minuni îți aducem cântare de mulțumire, căci cu rugăciunile tale pururea ne izbăvești de cei de alt neam și de scârbele ce ne înconjoară, pentru care îți strigăm ție: Bucură-te, Serghie, grabnicule ajutător și de multe minuni făcător!

Icos 1:

Făcătorul îngerilor, înca din pîntecele maicii tale, prin întreita glasuire, te-a arătat lumii adevărat slujitor al Preasfintei Treimi, iar pentru voința cea tare și curația inimii tale, cu toții îți cîntăm așa:

Bucură-te, cel ce ai fost ales mai înainte de veci;
Bucură-te, căci în lăcașurile cerești petreci.
Bucură-te, că din pîntecele maicii tale ai fost chemat în slujba împăratului Ceresc;
Bucură-te, purtator al harului dumnezeiesc.
Bucură-te, căci în întreaga lume ești proslăvit;
Bucură-te, căci prin strigarea întreită din pântecele maicii tale pe toți i-ai uimit.
Bucură-te, căci de la naștere, prin post, viață călugărească ai arătat;
Bucură-te, căci de la sânii maicii tale tu te-ai înfrânat.
Bucură-te, căci miercurea și vinerea lapte nu ai gustat;
Bucură-te, cel ce ești al părinților rod binecuvântat.
Bucură-te, al scârbiților miluitor;
Bucură-te, al nostru apărător.


Bucură-te, Serghie, grabnicule ajutător și de multe minuni făcător!