Spiritual life

Ieromonah Nectarie (R.) CANONUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII STUDIU TEOLOGICO – LITURGIC


1.1.1. Pregătirea din punct de vedere ascetic


Libertatea omului este lăsată aşa după cum şi Dumnezeu procedează: “A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam poruncă şi a zis: „Din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!” (Facerea 2,16-17). Liber şi înţelept a fost creat omul. Fiinţă  raţională.  În  virtutea acestei libertăţi a fost învăţat şi de Domnul: ,, Deci le-a răspuns Iisus şi a zis:

Învăţătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis. De vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaşte despre învăţătura aceasta dacă este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine Însumi.”(Ioan 7,16-17) sau: ,, Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru îţi mai  lipseşte: Mergi, vinde tot ce ai, dă săracilor şi vei avea comoară în cer; şi apoi, luând crucea,  vino şi urmează Mie.” (Marcu 10, 21).

Sfânta Scriptură a Noului Testament îl tratează pe om ca şi pe un frate, aratându-i toate cauzele  şi demersurile, întâmplările trecutului  şi posibilităţile viitorului, până la cele mai grave care sunt vizibile în vremurile noastre, când oamenii vor muri de frică din cauza celor ce urmează să vină supra lumii. Părinţii noştri întâi-stătători ar trebui să vorbească lumii explicând clar toate lucrurile, pentru că, pe cât de  mare este iubirea lui Dumnezeu, pe atât de mare şi de  gravă este  respingerea ei din partea  lumii.

În decursul istoriei fiecare act de respingere a iubirii lui Dumnezeu a fost urmat de un dezastru. De aceea Preoţii, ca şi buni teologi, trebuie să fie învăţători vrednici. Precum și dacă creştinii noştrii, dacă sunt buni cunoscători ai scripturilor şi ai literaturii patristice, atunci vor fi cei mai buni apologeţi ai Bisericii. Prin însăşi viaţa lor cea plină de cunoştinţă şi înţelepciune, asemănătoare celei a Mântuitorului care este model pentru noi: ”Nu se va certa, nici nu va striga, nu va auzi nimeni, pe uliţe, glasul Lui. Trestie strivită nu va frânge şi feştilă fumegândă nu va stinge, până ce nu va scoate, spre biruinţă, judecata.”  (Matei 12,19-20)

Atunci nimeni nu va mai pune întrebări inutile şi nu vor desfăşura dezbateri fără rezultate, ci vor striga toţi împreună cu Sfântul Apostol Pavel: „ Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?” (Romani 8,35) şi cu Psalmistul : „Împăraţii Tarsisului  şi insulele daruri vor aduce, împăraţii arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce” (Psalmii 71,10).

One Comment

Lasă un răspuns