Despre ,,sbornice” în istoria cărții românești

Mănăstirea Putna | Sbornice | Despre ,,sbornice” în istoria cărții românești

Stimați umăritori,

            Se pare că în istoria cărți românești ,,sbornicele” de conținut religios și theologic aveau curajul să abordeze și unele probleme ale societății de atunci creștine, fapt neîntâlnit în cărțile altor religii ale lumii, de exemplu în India unde ,,castele nu au voie să fie atinse” și unde ,,nimeni nu miscă din casta în care s-a născut”. În lumea creștină, și noi ne limităm acum la spațiul românesc, isihaștii nu se tem să amintească societății și chiar claselor înalte despre libertatea, și despre posibilitățile și demnitatea omului…

Ierom. Nectarie


            Pe lângă problemele de ordin strict teologic, întâlnim în cuprinsul unor asemenea culegeri, mai ales în cele alcătuite după secolul al XIV-lea, sub influența isihasmului – curent filozofico-religios răspândit și în țările române – , observații, îndemnuri și afirmații de ordin social, care contravin uneori ideologiei feudale. Se discută, bunăoară, în unele sbornice, despre dreptul la ascensiune, pe cele mai înalte trepte sociale, al omului de jos, dar cu merite, considerându-se că faptul „nu e de loc în afara granițelor legii și filozofiei și nici rușinos”; cu privire la problema „dacă bogăția este de la Dumnezeu sau din fapta diavolului”, se concluzionează categoric că „bogăția nedreaptă nu este de la Dumnezeu”, iar în privința îndeletnicirilor cuvenite mirenilor se afirmă că „meșteșugul medical nu trebuie lepădat nici de mireni, nici de călugări”.

Lasă un răspuns