„Lucrarea minții”

Sbornicul – Culegere despre rugăciunea lui Iisus

Culegere din învăţăturile Sfinţilor Părinţi
şi din îndrumările oamenilor încercaţi,
care au pus rugăciunea în lucrare…

Învățătura Tainică

Spune prea Cuviosul Avva Isaia Pustnicul despre învăţătură: „Bogatul înţelept ascunde înlăuntrul casei comorile sale: comoara ce se scoate afară este răpită de tâlhari şi invidiată de puternicii pământului: tot aşa şi monahul, cel care este smerit cugetător şi lucrător de fapta cea  bună, îşi ascunde virtuţile, aşa cum bogatul îşi ascunde comorile sale, neîmplinind dorinţele firii căzute. El întru fiecare clipă se reface pe sine fără de prihană şi se îndeletniceşte pe sine în învăţătura cea tainică, după cele spuse în Scriptură: aprinsu-mi-s-a întru mine inima mea şi întru învăţătura mea va râde. Despre care Foc vorbeşte aici Scriptura? Despre Dumnezeu; că foc mistuitor este Dumnezeul nostru. Cu focul se topeşte ceara şi cu focul sa usucă tina necurăţiilor spurcate; tot aşa şi prin învăţătură tainică se usucă gândurile necurate, se nimicesc din suflet patimile; se face străvezie mintea, se limpezeşte şi se subţiază gândul, se revarsă bucuria in inimă. Învăţătura tainică răneşte pe demoni, alungă gândurile rele; printr-însa prinde viaţă omul cel lăuntric. Cel ce înarmează cu învăţătura cea tainică, este întărit de Dumnezeu; îngerii îi dau putere; oamenii îl proslăvesc. Învăţătura cea tainică şi citirea fac din suflet o casă înconjurată de jur împrejur şi pusă sub chei, un stâlp neclintit, un liman liniştit şi neînviforat. Ea mântuieşte sufletul, păzindu-l de îndoială. Demonii se tulbură foarte mult şi fac larmă mare, când un călugăr se înarmează cu învăţătura tainică, care se cuprinde în rugăciunea lui Iisus: „Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă”! – şi când prin rostirea ei făcută în singurătate, propăşeşte în îndeletnicirea cu învăţătura. Învăţătura tainică este o oglindă pentru mine, o făclie pentru conştiinţă. Învăţătura tainică seacă desfrâul, îmbunează furia, ridică mâhnirea, înlătură cutezanţa, nimiceşte deznădejdea. Învăţătura tainică luminează mintea, alungă lenea. Din învăţătura tainică se naşte umilinţa, se sălăşluieşte în tine frica de Dumnezeu; ea îţi aduce lacrimi. Prin învăţătura tainică monahul dobândeşte o smerită cugetare fără linguşire, o priveghere plină de umilinţă, o rugăciune netulburată. Învăţătura tainică este o comoară de rugăciune; ea alungă gândurile, străpunge de moarte pe draci, curăţă cu totul trupul. Învăţătura tainică ne învaţă îndelunga răbdare, înfrânarea; celui ce se împărtăşeşte din ea îi vesteşte despre gheenă. Învăţătura tainică păzeşte mintea de închipuiri şi-i aduce închipuiri despre moarte. Învăţătura tainică este plină de toate faptele cele bune, e înfrumuseţată de toate virtuţile, nu este părtaşă, ci străină de orice lucru spurcat”.
Adună-te în inimă şi săvârşeşte tainica învăţătură. Prin acest mijloc, cu ajutorul darului Domnului, duhul râvnei în adevărata lui aşezare, va fi întreţinută, când prin aprindere, când prin înflăcărare. şi aceasta se va face pe o cale lăuntrică. E bine să se ştie că acesta este drumul cel drept spre o întocmire mântuitoare. Putem lăsa totul şi să ne ocupăm numai de această lucrare şi toate vor merge cu spor biruitor. şi, dimpotrivă, chiar de vom face totul, dar fără luare aminte, nu vom ajunge la roade.

Lasă un răspuns