Din experiențele Sfinților

Sfântul Cuvios Părintele nostru Siluan Athonitul | Între iadul deznădejdii și iadul smereniei

Frații mei dragi, cu lacrimi scriu aceste rânduri.

Când sufletul cunoaște pe Domnul prin Duhul Sfânt, în fiecare minut el se minunează neîncetat înaintea milostivirii lui Dumnezeu, a măreției și atotputerniciei Lui, și Domnul însuși învață sufletul prin harul Său milostiv, ca o mamă copilul ei preaiubit, gânduri bune și smerite și-i dă simțământul prezenței și al apropierii Lui. Și în smerenie sufletul vede pe Domnul fără nici un fel de gânduri.

Domnul îl iubește pe om și harul Lui va fi în Biserică până în vremea înfricoșatei Judecăți, așa cum a fost în vremurile trecute.

Domnul îl iubește pe om și, deși l-a alcătuit din țărână, l-a împodobit prin Duhul Sfânt.

Prin Duhul Sfânt este cunoscut Domnul și tot prin Duhul Sfânt este iubit Domnul, dar fără Duhul Sfânt omul nu este decât pământ păcătos.

Domnul își crește copiii Săi prin Duhul Sfânt, îi hrănește cu Preacuratul Lui Trup și Sânge, și toți cei ce urmează Domnului se fac asemenea Domnului, Tatăl lor.

Lasă un răspuns