Protos. Siluan (Popescu): Modul în care ajungem la liniște sufletească

Concluzii de protosinghel Siluan (Popescu) | Sursa: Grupul „Dezbateri”

Încep să scriu din concluziile mele cu privire la modul în care ajungem la liniște sufletească.

Cel mai important lucru în urcușul duhovnicesc mi se pare că este să nu ne grăbim.

Al doilea, să fim cât putem noi de realiști, de obiectivi, sinceri cu noi înșine și cu povățuitorul nostru.

Aceste două calități ne vor apropia cel mai mult, cred eu, de cea mai importantă virtute: dreapta socotință. (la sah ii spune capacitatea de a aprecia corect pozitia)

Ca și la șah, există chestiuni generale, principii, ce țin de strategia duhovnicească.

Modul de a rezolva concret anumite ispite ține de tactică, de forța de joc, de înțelepciune și flexibilitatea lăuntrică.

Hai să ne gândim ce poate face muritorul pe acest pământ: să muncească, să se roage, să citească, să postească, să îi învețe pe alții, să mărturiseacă. Cam atât!

Vei spune, poate, că sunt multe alte activități umane dar acelea cred că le putem introduce la „relaxare” și nu fac obiectul discuției noastre. Nu am luat în seamă nici aducerea pe lume a unui copil. Asta necesită o analiză separată foarte complexă.

În primul rând, aș zice că ar trebui să ne destructurăm și să ne definim foarte clar viața în funcție de aceste activități.

Ce, cât, cum și când muncesc?
Ce, cât, cum și când mă rog?
Ce, cât, cum și când citesc?
Cât, cum și când postesc?
Ce, cât, cum și când îi învăț pe alții?
Ce, cât, cum și când mărturisesc?

Răspunzând cât mai clar și precis la aceste întrebări ne vom vedea viața limpede și vom putea pune foarte multă ordine în ea.

În primul rând, trebuie să ne fie nouă foarte clar ce vrem de la noi, cum vrem să dobândim harul.

Următorul pas este să definim relații foarte clare cu oamenii cu care interacționăm.

De ce interacționez?
Cu ce scop?
Care sunt raporturile corecte care trebuie să se stabilească între noi? (cinstire, autoritate, ajutor, amiciție, parteneriat, prietenie etc)

Clarificarea relațiilor e un pas mai dificil. O să îți dai seama că e necesar să renunți la anumite relații, iar în altele că trebuie să preiei controlul definirii lor până devine clar dacă relația respectivă merită întreținută sau renunțat la ea.

Dacă reușim să trecem de acest pas înseamnă că am ajuns la foarte multă ordine în viața noastră. Asta o să ne ofere mult randament, timp liber și liniște.

Ca să ne liniștim trebuie să renuțăm la materie. Să renunțăm la gândul de a ne îmbogăți și să reducem cât putem de mult cheltuielile. Despre fiecare cheltuială pe care o facem trebuie să ne întrebăm dacă este necesară. Banii repezintă un depozit de muncă și timp. Când cheltuim bani cheltuim muncă și timp.

În același timp, trebuie să renunțăm a ne asuma responsabilități care nu sunt necesare. Doar așa putem câstiga timp pentru rugăciune.

Dacă am ajuns în faza aceasta înseamnă că ne este foarte clar ce vrem de la noi, care este și care nu este treaba noastră, avem relații foarte clare, pașnice și rodnice cu oamenii și mult timp liber pentru rugăciune.

Din acest moment ne putem apuca să dobândim o creștere sistematică în virtuți (rugăciune, post, studiu etc).

hierom. Nectarius
  • hierom. Nectarius

Lasă un răspuns