„Din experiențele Sfinților” | Sfântul Ioan Kronstadt

Prietenia cu trupul nostru şi farmecul plăcerilor trupeşti sunt pricina păcatelor noastre, pricina răcelii faţă de Dumnezeu, a împătimirii de lume şi de părutele, trecătoarele, pieritoarele ei bunătăţi, pricina leneviei şi nepăsării noastre sufleteşti. Au dormitat toţi, şi au adormit (Mt. 25,5).

Se cere credincioşie şi devotament faţă de Domnul din partea fiecărei făpturi înţelegătoare – iar ca să fim credincioşi şi devotaţi Domnului trebuie să lepădăm împă-timirea de trupul nostru pătimaş şi de lumea preacurvară şi păcătoasă, care ne înşală cu plăceri de o clipă. Trebuie să încetăm a fi robi ai pânte-celui, ai teatrului, ai cărţilor de joc, ai circului, robi ai chefurilor de tot felul, ai tutunului, robi ai argintului şi ai aurului şi ai modelor excentrice. Tu, de pildă, adorator al teatrului, te vei îndreptăţi oare la judecata lui Dumnezeu pentru împătimirea de el ? Nu, pentru că din pricina lui ai uitat de Dumnezeu, de biserică, de cuvântul lui Dumnezeu, de rugăciune, de înalta menire a sufletului tău, care a fost zidit după chipul lui Dumnezeu, ai uitat de viaţa veşnică şi de pregătirea pentru aceasta, de milostenie, de feciorie şi de întreaga înţelegere, de înfrânare. Iar tu, iu-bitorule de câştig şi hrăpăreţule, oare te vei arăta drept înaintea lui Dumnezeu când te va judeca după faptele tale ? Nu: te vor strivi aurul tău, lăcomia ta, zgârcenia şi lăcomia ta; străin vei fi de milostivirea lui Dumnezeu, pentru că nu l-ai miluit pe aproapele tău. Vei fi aruncat în focul gheenei, şi nu ţi se va da nici măcar o picătură de apă, care să te răcorească şi să potolească pârjolul iadului. Iar tu, cur-varule, vei primi oare milă la Jude-cată dacă nu te vei pocăi şi nu te vei lăsa de preacurvia ta, de nu vei plânge pentru ea, de n-o vei şterge prin milostenie şi înfrânare? Şi nimeni dintre cei legaţi, împătimiţi de umbra care este această lume, de amăgitoarele ei plăceri, nu va fi miluit dacă nu se va pocăi. O, cât de mulţi sunt cei ce au păcătuit şi s-au pocăit, şi au fost miluiţi! Cât de mulţi sunt în rai foştii curvari, ucigaşi, lacomi, care s-au pocăit, au intrat în rai şi se desfată de fericire! Cât de mare este iubirea de oameni a lui Dumnezeu? Cât de mare este puterea răscumpărătoare a Crucii, sângele Mielului lui Dumnezeu, al lui Iisus Hristos, care a fost vărsat pentru lume! Cu ce se vor îndreptăţi necredincioşii, trufaşii, în-vârtoşaţii, nesupuşii, deznădăjduiţii ? Pentru ei stă gata milostivirea lui Dumnezeu dacă se vor întoarce cu smerenie către Dânsul, Care voieşte ca nimeni să nu piară, ci ca toţi să se mântuiască (1 Tim. 1, 4). Doamne, iartă-ne pe noi, preoţii, care degrabă (neavând vreme îndeajuns) punem mâna dezlegătoare peste cei ce se pocăiesc. Nu ne osândi pentru aceasta şi pentru multe altele.

hierom. Nectarius
  • hierom. Nectarius

Lasă un răspuns