„Despre viața duhovnicească” Sfântul Siluan Athonitul



Rare sunt sufletele care Te cunosc și puțini oamenii cu care se poate vorbi despre Tine: cei mai mulți oameni se vor mântui prin credință. Dar așa cum Tu însuți ai spus Apostolului Toma: „Tu M-ai văzut și M-ai pipăit, dar feri­ ciți cei ce n-au văzut și au crezut” [In 20, 29], tot așa nu toți simt Duhul Sfânt, dar cei ce se tem de Domnul și păzesc poruncile Lui se vor mântui toți, căci Domnul ne iubește nemărginit de mult și eu n-aș fi putut cunoaște această iubire, dacă nu m-ar fi învățat Duhul Sfânt Cel ce învață tot binele.

Inima mea s-a îndrăgostit de Tine, Doamne, și de aceea tânjesc după Tine și cu lacrimi Te caut.

Tu ai împodobit cerul cu stele, văzduhul cu nori, pământul cu mări, râuri și grădini înverzite în care cântă păsări, dar sufletul meu s-a îndrăgostit de Tine și nu mai vrea să privească această lume, cu toată frumusețea ei.

Numai pe Tine Te dorește sufletul meu, Doamne. Privirea Ta liniștită și blândă nu o pot uita și cu lacrimi Te rog: „Vino și Te sălășluiește întru mine și curățește-mă de toată întinăciunea. Tu vezi din înălțimea sfintei Tale slave cum tânjește sufletul meu după Tine; nu mă lăsa pe mine, robul Tău; auzi-mă când strig Ție ca Prorocul David: „Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta” [Ps 50,1]”.

Sfinților Apostoli, voi ați propovăduit întregului pământ: „Cunoașteți iubirea lui Dumnezeu!”. Sufletul meu păcătos a cunoscut și el această iubire prin Duhul Sfânt, dar am pierdut acest Duh și tânjesc după El. Vă rog, rugați pe Domnul să-mi dea înapoi darul Duhului Sfânt, pe Care sufletul meu îl cunoaște, și mă voi ruga pentru toată lumea ca să vină pacea pe pământ.

Sfinților toți, rugați pe Domnul Dumnezeu pentru mine. Voi vedeți slava Domnului în cer, căci pe pământ L-ați iubit pe Dumnezeu din tot sufletul și din tot cugetul vostru; voi ați biruit lumea prin puterea harului pe care vi l-a dat Dumnezeu pentru smerenia voastră; voi ați îndurat toate întristările pentru iubirea lui Dumnezeu, și duhul meu arde de nerăbdare să vă vadă, să vadă cum vedeți slava Domnului. Ziua și noaptea tânjește sufletul meu după Domnul și dorește să se îndulcească de iubirea Lui.

„Stareții” [„bătrânii iscusiți”] buni sunt smeriți și la caracter asemenea lui Hristos. Prin viața lor ei dau un exemplu viu. Au dobândit pacea și, asemenea pomului vieții din rai, au săturat pe mulți din roadele lor, cu roade ale acestei păci.

Pomul vieții care este în mijlocul raiului e Hristos. Acum de el se pot apropia toți și toată lumea poate să mănânce și să se sature din el prin Duhul Sfânt.

Când povățuitori buni nu sunt, trebuie să ne predăm voii lui Dumnezeu întru smerenie și atunci Domnul ne va înțelepți prin harul Său, căci e cu neputință de spus în cuvânt cât de mult ne iubește Domnul și mintea nu poate înțelege aceasta; numai prin Duhul Sfânt e cunoscută iubirea lui Dumnezeu, de minte ea nu este cunoscută.

Unii discută în contradictoriu despre credință și discuțiile [controversele] lor sunt fără sfârșit, dar nu e nevoie să ne sfădim, ci numai să ne rugăm lui Dumnezeu și Maicii Domnului, și atunci Domnul ne va lumina fără discuții și îndată ne va lumina.

Mulți au studiat toate credințele [religiile], dar adevărata credință nu au cunoscut-o astfel, așa cum trebuie, dar celui ce se va ruga lui Dumnezeu cu smerenie să-l lumineze, Domnul îi va face cunoscut cât de mult îl iubește El pe om.

Oamenii mândri cred că înțeleg totul cu mintea lor, dar Dumnezeu nu le dă aceasta.

Dar noi îl cunoaștem pe Domnul: El ni S-a arătat prin Duhul Sfânt, și sufletul îl cunoaște, și de atunci se bucură, se veselește și se odihnește, și în aceasta stă viața noastră sfântă.

Domnul a zis: ,Acolo unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu și va vedea slava Mea” [In 12, 26], Dar oamenii nu înțeleg Scriptura; ea este ca pecetluită. Dar când Duhul Sfânt ne învață, totul va fi înțeles și sufletul se va simți ca în cer, căci același Duh Sfânt este și în cer, și pe pământ, și în Sfânta Scriptură, și în sufletele care iubesc pe Dumnezeu. Dar fără Duhul Sfânt oamenii rătăcesc și, deși învață neîncetat, nu pot să-L cunoască pe Dumnezeu și n-au cunoscut odihna în El.

Cine a cunoscut iubirea lui Dumnezeu, acela iubește lumea întreagă și niciodată nu murmură pentru soarta lui, căci știe că o întristare vremelnică pentru Dumnezeu duce la bucuria veșnică.

Sufletul nesmerit, care nu se predă pe sine voii lui Dumnezeu, nu poate cunoaște nimic, ci trece numai de la un gând la altul, și astfel nu se roagă niciodată cu minte curată și nu slăvește lucrurile mari ale lui Dumnezeu.





Evaluare: 1 din 5

2 Comments

  • Salutări ucenicilor duhovnicești și urmăritorilor,

    Vă transmitem bucuria noastră legată de blog Culturaduhului: blogul a fost puțin îmbunătățit și este mai rapid decât în trecut.

  • Blogul a fost bun și înainte, dar acum este și mai bun, nu doar prin viteză, ci și prin aceste articole minunate postate de Sfinția Voastră sau prin binecuvântarea Sfinției Voastre. Vă mulțumim pentru bogăția spirituală și cultural-religioasă pe care o aduceți în viețile noastre, Părinte.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: