Să-i învățăm cu blândețe pe copii să se roage

SFÂNTUL CUVIOS PAISIE AGHIORITUL

În satele Capadociei locuitorii trăiau intens viaţa ascetică. Mergeau cu copiii lor la sihăstrii şi acolo făceau metanii şi se rugau cu lacrimi.

Mamele, fără să-i silească pe copii, să-i înveţe de mici să se roage. În satele Capadociei locuitorii trăiau intens viaţa ascetică. Mergeau cu copiii lor la sihăstrii şi acolo făceau metanii şi se rugau cu lacrimi, învăţând astfel şi pe copiii lor să se roage.

Hoții, atunci când mergeau noaptea să-i jefuiască, treceau pe lângă aceste sihăstrii şi se mirau auzind înăuntru plânsete. „Bine, dar ce se întâmplă?”, spuneau. „Aceştia ziua râd şi noaptea plâng?”, nu puteau înţelege ce se întâmplă.

(Cuviosul Paisie AghioritulViața de familie, traducere din limba greacă de Ieroschimonah Ştefan (Nuţescu), Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 172)

Sursa:https://doxologia.ro/familie/cresterea-copiilor/sa-i-invatam-cu-blandete-pe-copii-sa-se-roage

L. S.
  • L. S.

2 Comments

  • Bucură-te, Laura S.!
    (în trecut aceasta era o salutare: ”Bucură-te!”)

    Cum am spus, fiindcă de o vreme nu mai am conturi active pe rețelele de socializare, și am preferat să aleg un loc mai liniștit unde se poate scrie despre theologie, scrie theologie, și, important, unde se poate în liniște citi theologia lui Dumnezeu. De aceea public și citesc sau scriu comentarii aici. Iar, ca să devenim cunoscuți în mass-media sau social-media, cum ar fi rețelele de socializare, mai ales fais-ul, unde toți „trimit” fără să fi și citit, unde să avem mulți prieteni care să ne stimeze prin multe „like-uri”, ar fi mult mai ușor decât ceea ce facem acum, dar aceasta încă nu este totul, este prea puțin. Eu aș dori că prietenii mei să citească ceea ce le transmit. Iar eu, ca duhovnic și theolog, iar toți teologii sunt și într’un anume fel și scriitori, fiecare după putința lor, am nevoie să fiu citit, înțeles, să pot, nu doar să mă fac prezent undeva, (twitter, WK, feis sau altele), ci să fie, chiar de-ar fi mai puțini care mă urmăresc, citit sensul duhovnicesc al textelor transmise și nu doar să mă cunoască ”România” (publicul român). Ce folos? Acesta este motivul pentru care scriu articolele pe acest blog și veți vedea adesea comentarii la postările dvs, de prezența cărora mă bucur. Ne aflăm acum în perioada de „dezvoltarea a blogului” și vor fi și alții…

    După ce am explicat prezența mea repetată în comentarii, mă întorc la început, la articolul dvs.
    Mă bucură că scrieți despre Sfântul Paisie Aghioriul, duhovnicul multor călugări cu viață sfântă din Sfântul Munte Athos și din Grecia, și duhovnicul maicilor, ale unei mănăstiri deosebite – a „Sfântului Ioan Theologul și Apostolului”, din Surori, în apropierea Thessalonichi-ului, Grecia, și duhovnicul a mulțime de credincioși, care îi căutau la coliba sa…
    Sfântul Paisie, de la care ne prezentați în articol, este deosebit în lucrarea sa, foarte iubit printre călugări. Iar mănăstirea feminină, de surori, înființată și condusă de el, are o rânduială cu totul aparte, care îl oglindește pe Cuviosul Paisie. O caracteristică: în zilele de luni, miercuri, vineri, este închisă pentru vizitatori, în alte zile deschisă la anumite ore, în care sunt primiți credincioșii cu multă căldură, cum numai maicile /sufletul feminin/ știu și pot, conduși să vadă mănăstirea, serviți, li se vorbește despre viața duhovnicească. L-am amintit pe Sf. Paisie Aghioritul pentru și articolul dvs. este alcătuit din sfaturile lui către credincioși, în special către familii.
    Maicile de la „Sfântul Ioan Theologul”, de la „Suroti” a Sfântului Paisie, au lucrarea lor duhovnicească care include familiile, mamele și copii. cum și dvs. ați adresat acest articol mamelor și copiilor. De aici și provine numele de „maică”. Maică a credincioșilor, maică a poporului credincios al lui Dumnezeu. Dvs. care ați absolvit facultatea de theologie, acum sunteți soție și mamă, desigur că veți știi cum să scrieți și să postați pentru întărirea valorilor creștine: ale familiei, educației copiilor și aducerea lor aproape de Hristos; prin activitatea dvs. duhovnicească pe acest blog Culturaduhului,art, de maică/mamă și învățătoare, puteți cu mare succes să completați aceea ce eu, din cauza insuficienței timpului și dedicării întru’totul slujirii și îndrumării celor mari, mai ales celor doritori să cunoască viața practică a rugăciunii, nu reușesc singuri să fac. Toate acestea nu înseamnă că nu vom aștepta de la dvs și alte articole pentru credincioși, chiar despre rugăciune, asemănătoare celor formate din capitolele cărții mitropolitului Hierotheos „O noapte în pustia Sfântului Munte”, ideea să le postăm fiind a dvs.

    Mă bucur de prezenta, precum și de observarea că scrieți și că utilizați surse alese, bune, care dau valoare și siguranță duhovnicească articolelor dvs.

    / Succes, fiica mea.

One Pingback

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: