„Minunile Maicii Domnului”

Minunile Maicii Domnului în profețiile Vechiului Testament

Minunea 4– Marea a rămas neumblată și Fecioara nestricată

Auzind Faraon că mulţimea israeliţilor a plecat din Egipt, i-a părut foarte rău că i-a lăsat. Îndată şi-a adunat 600 de care alese pentru război şi toată călărimea egipteană, şi s-a luat după israeliţi să-i aducă înapoi. El i-a ajuns la ţărmul Mării Roşii. Israelitenii, văzându-se urmăriţi, s-au înspăimântat groaznic. Moise îi încuraja mereu, zicând: „Îndrăzniţi, staţi liniştiţi şi veţi vedea mântuirea Domnului Dumnezeu, pe care o va face nouă astăzi. Egiptenii aceştia pe care i-aţi văzut astăzi, nu-i veţi mai vedea în veci… Domnul va duce război pentru voi cu oştirea egipteană şi voi veţi fi în linişte”. Acestea zicând Moise, s-a depărtat puţin de tabără, şi s-a închinat lui Dumnezeu să-i ajute. Apoi s-a apropiat de mare şi a lovit-o cu toiagul său. Apa s-a desfăcut în două, de sus până jos în adâncurile ei, formând într-o parte şi în alta doi pereţi uriaşi de apă. Israelitenii au trecut prin ea ca pe uscat de cealaltă parte. Faraon cu oastea lui i-a urmărit. Pe când însă erau în mijlocul mării, Domnul a poruncit lui Moise: „Întinde mâna ta cu toiagul spre mare ca să se aşeze apele la locul lor şi să-i acopere pe egipteni”. Moise a făcut aşa, a lovit din nou cu toiagul în mare, apele mari s-au împreunat la locul lor, și au acoperit cele 600 care de război ale lui Faraon, călărimea şi toată oastea lui. Faraon cu toată oştirea lui puternică, s-au înecat în fundul mării şi aşa au pierit cu toţii. Israeliţii de pe ţărm au văzut pe egipteni morţi pe lângă malurile mării. Israelitenii au văzut puterea cea mare a lui Dumnezeu, s-au temut de Domnul, s-au încrezut în El şi în sluga Sa, Moise (Ieșirea 14; 15). Aici, Marea Roşie preînchipuia pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria, prin care a trecut, zămislit, întrupat şi născut Hristos, DumnezeuOmul. Poporul israelit care a trecut prin marea neumblată, după care apele ei despărţite sau împreunat iarăşi la loc, preînchipuia pe Maria pururea Fecioară care înainte de naştere a fost Fecioară, în naştere Fecioară şi după naştere a rămas iarăşi Fecioară. Aceasta ne adevereşte şi Biserica lui Dumnezeu, zicând: „În Marea Roşie, chipul Maicii celei neispitite de nuntă, s-a scris oarecând. Acolo Moise – despărţitor al apei; iar aici Gavriil – slujitor al minunii. Atunci adâncul l-a trecut pedestru, neudat, Israil; iar acum pe Hristos L-a născut fără sămânţă, Fecioara. Marea, după trecerea lui Israil a rămas neumblată; iar cea fără prihană, după naşterea lui Hristos a rămas nestricată” (Penticostar 33).



Sursa: Minunile Maicii Domnului, Protosinghel Nicodim (Mândiță)
By Laura S

L. S.
  • L. S.

3 Comments

  • Mulțumesc, Laura!

  • Bucurii, Părinte!

  • Daruri alese.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: